Stiai ca unul din lucrurile care iti sta obstacol in calea fericirii este faptul ca, deseori, ajungem sa traim povestea pe care ne-o spunem despre realitate, in loc de realitatea insasi ? Bineinteles, modul in care percepem fiecare realitatea ne este propriu, subiectiv, influentat de povestea vietii noastre. Insa, uneori, povestea pe care ne-o spunem ne impiedica sa fim cu totul prezent si sa ne bucuram de ceea ce este bun, frumos sau util chiar aici si acum.
Cum imi dau seama ca traiesc in poveste?
Ceea ce se intampla este ca stau in povestea trecutului si ajung sa il recreez in prezent. Cand sunt in relatie cu celalalt, imi vin in minte permanent « greselile trecutului » ; fie cele pe care le-a facut celalalt fie ale mele proprii. Si bineinteles ca ajung sa ii fac reprosuri sau sa interpretez orice cuvant. Urmeaza ( surpriza !?!) o discutie, o cearta, cu siguranta un rest de zi stricat si cu energia la minim. Cred ca iti suna cunoscut…
Iata cateva exemple:
In relatia de cuplu : Partenerul ma invita la film si prima mea reactie este – « O nu, din nou un film de actiune ; nici sa nu te gandesti ca merg. », fara sa ascult pana la capat ce anume voia sa imi propuna. Poate, tocmai, voia sa ma duca la ultimul film al actorului meu preferat.
In relatia cu copilul : Copilul vrea sa se joace cu apa si ma enervez imediat la gandul ca din nou va trebui sa adun apa imprastiata peste tot ; ce putem face este sa gasim impreuna o solutie care sa fie buna si pentru mine, si pentru el (cum ma va ajuta sa strang dupa, sau ma strage chiar el cu ajutorul meu sau asezam strategic un prosop, etc.)
In relatiile profesionale : Colegul meu de birou vine sa imi spuna despre ideea lui pentru a avea mai multi clienti si instantaneu ma gandesc ca nu are cum sa mearga ; gasesc dealtfel rapid doua argumente care sa demonstreze cum anume nu o sa mearga. Energia noastra ar fi mai bine cheltuita pentru a vedea potentialul ideii si cum anume sa o punem eficient in aplicare.
Povestea pe care mi-o spun poate sa fie si una care sa fie ancorata intr-un trecut minunat, real sau imaginar. Poti sa visez la « norisori roz », cand de fapt, realitatea din fata mea are culori gri si maro. Vreau sa am o relatie frumoasa de cuplu, care in prezent este departe de aceasta dorinta ; in loc sa o construiesc, in fiecare zi, cu fiecare gest tandru si cuvant autentic, traiesc in amintirea momentelor frumoase de la inceput. Care nu revin ca prin magie…
Visez la o relatie cu copiii in care acestia sa fie permanent fericiti, sa li se indeplineasca toate dorintele (asa cum mie nu mi-au fost indeplinite cand eram mica) ; in acelasi timp neg faptul ca orice relatie reala trece prin momente de confruntare, pareri diferite, refuzuri si, in plus, copiii au nevoie sa invete sa isi implineasca ei insisi dorintele. Pentru a putea face acest lucru cu succes si in viata lor adulta.
Oportunitatile reale
Atunci cand nu vad ceea ce se afla exact in fata mea, in neobosita derulare a povestii mele, pot pierde multe ocazii pentru a contribui la propria mea fericire.
Daca aleg sa traiesc acum, in prezent, poate prind sansa de a salva o relatie, sau de a avea o zi frumoasa ; si acest lucru astazi, nu peste 10 ani, sau in general. Pentru ca ne dorim fericirea in general, dar o obtinem foarte… momentan. Pentru ca lucrurile se schimba, evolueza, din nefericire sau fericire .
Exista, in acelasi timp, multe ocazii in care realitatea imi poate trezi o suferinta trecuta. Ceea ce se intampla in prezent, desi poate parea banal, trezeste cateodata o rana deschisa in copilarie sau o situatie neincheiata din trecutul meu. Pentru a putea schimba acest fel in care sufar in prezent la mici gesturi sau cuvinte ale celorlalti, din fericire exista Metoda ESPERE® pentru a putea face demersuri concrete pentru a incheia acele situatii din trecut pentru a nu mai aduce perturbare in prezentul vietii mele . Mi-a fost de mare folos si o propun mai departe, adaptat fiecarei persoane si dificultati concrete.
Ce zici, accepti provocarea? Inspiratie pentru a trai aici, in prezent!
