Cand copilul sau elevii mei nu invata, este foarte important cum alegem sa abordam aceasta situatie. Comunicarea relationala iti vine in ajutor cu o modalitate concreta de abordare. Cand mie mi se pare ca nu invata si aleg cuvintele potrivite rezultatele pot fi mult mai bune.
Parerea mea ca nu invata
Primul pas este de a deveni constient ca este parerea mea. „Copilul nu invata” este ceea ce cred eu. Nu stiu daca si copilul are aceeasi parere despre el ca elev. S-ar putea sa i se para ca invata chiar prea mult.
Ce inseamna ca nu invata mai concret?
Ca sa comunic si sa ma fac auzit, am nevoie de o situatie concreta. Ce inseamna pentru tine faptul ca elevul / copilul nu invata? Ce astepti de fapt? Ce observi? Ce iti doresti?
Poate ca nu citeste. Sau poate ca nu isi face temele la matematica. Sau poate nu exerseaza la romana asa cum te astepti tu.
Ce traiesc eu cand vad ca nu invata?
Este unul din pasii esentiali. Emotiile ne ghideaza faptele si alegerile. Dar uneori reactionam disproportionat. Tipete, urlete in relatie cu copilul sau elevii.
De aceea te invit sa te asculti. Ce simti cand vezi ce face copilul si crezi ca nu invata.
Dezamagire? Furie? Frica? Tristete? Frustrare?
Dorinta ca el sa aiba succes? Dorinta ca el sa aiba rezultate bune?
Cum sa comunici cu copilul?
Foloseste regula de igiena relationala „Vorbesc despre mine celuilalt”
„Atunci cand observ ca nu ai citit deloc saptamana acesta (faptul concret)
Eu simt dezamagire (ce simt)
Si cred ca pierzi aceasta modalitate atat de frumoasa de a iti imagina lumi (ce cred)”
Dialog in loc de discurs
Invita copilul sau elevul tau la dialog. Evita sa tii discursuri pline de reprosuri. Si de asemenea te invit sa eviti acei multi „trebuie”.
„Trebuie sa inveti” „Trebuie sa citesti”
Afla cum in continuare alaturi de Cati Calin in materialul video creat in parteneriat cu Canal 33.
